Colesterolul

Posted on 26 martie 2012

0


Un subiect fierbinte in materie de sanatate si nutritie il constituie colesterolul si efectele hranei asupra lui. Sunt convinsa ca toata lumea a auzit de colesterol (chiar daca nu ar fi toti capabili sa-l descrie) si probabil suficient de multi dintre voi au auzit de statine. Exista o lupta continua pentru scaderea colesterolului in incercarea de a micsora riscul bolilor cardiace. Totusi “inamicul” colesterol este esential pentru functionarea fizica, psihica si cognitiva a organismului uman.

Ce este colesterolul?
Colesterolul e o lipida ceroasa prezenta in membrana tuturor celulelor din organism si in plasma sanguina. Rolul colesterolului este de a construi si mentine peretele celular, de a metaboliza vitaminele liposolubile, de a favoriza producerea bilei, de a izola si proteja neuronii de mediul extern, de a porni sinteza unor hormoni.

Pentru ca este o lipida atat de importanta, ficatul are grija sa produca colesterol intr-o masura aproape constanta, 1000-1500 mg/zi. In comparatie cu aceasta cantitate, cele 300mg maxime admise de „experti” ca fiind acceptabile luate din alimentatie reprezinta doar 20-30%. Mai mult, ficatul are un mecanism de feedback: cu cat mancam mai mult, cu atat produce mai putin. Colesterolul „asimilat” este diferit de colesterolul din alimentatie. Absorbtia colesterolului din alimentatie nu este un proces linear. Calea de absorbtie ajunge la saturatie la un moment dat si deci colesterolul absorbit este mai mic decat cel ingerat. Colesterolul din alimentatie neabsorbit este eliminat. Astfel ca chiar si in cazul in care obtinem din alimentatie mai mult colesterol decat cel necesar (ne-ar trebui 7 oua ca sa ingeram 1400 de mg colesterol), acesta nu este asimilat in totalitate.

In lupta anti-colesterol se face o distinctie intre HDL (high density lipoprotein) cunoscut drept colesterolul bun si LDL (low density lipoprotein) cunoscut drept colesterolul rau. Lipoproteinele sunt particule sferice de grasime invelite in proteine solubile in apa. Ele transporta colesterolul. Distinctia este de fapt intre particulele transportatoare de colesterol, nu intre tipuri de colesterol.

HDL-ul transfera colesterolul de la tesuturi catre ficat unde acesta il excreta prin bila. Este modul natural de a elibera colesterolul in excess din organism in momentul in care nu mai e necesar.

LDL-ul transfera colesterolul de la ficat catre tesuturi. LDL-ul este absolut necesar pentru ca fara LDL colesterolul nu ar putea ajunge la celule sa-si indeplineasca rolul reparator.

Cercetarile mai recente au aratat ca de fapt exista si sub categorii ale LDL-ului, unele mai periculoase decat altele. Particulele LDL mai mari si pufoase (particula tip A) sunt inofensive si nu au nici un efect negativ in bolile cardiovasculare. Particulele mai mici si dense (particula tip B) sunt cele care pot influenta inflamatiile ce duc la arteroscleroza. Se crede ca particulele de tip B sunt mai periculoase pentru ca pot penetra mai usor peretele arterial (fiind mici) si oxideaza mai repede in comparatie cu particulele de tip A. Exista o impartire similara pentru HDL, particulele mari HDL avand efectul cel mai pronuntat in evitarea problemelor cardiovasculare.

Trigliceridele
Trigliceridele sunt de obicei mentionate in discutiile despre colesterol. Trigliceridele reprezinta forma in care grasimea circula catre/intre tesuturile din organism prin sistemul circulator. Un numar mare de trigliceride, asociat cu un consum ridicat de zaharuri, este un semn clar de probleme in organism, indica in special rezistenta la insulina (si deci riscul de diabet) si inflamatii (si riscul de boli cardiovasculare). Pericolul este si mai mare in asociere cu valori mici de HDL.

Cum a ajuns colesterolul sa fie blamat pentru existenta bolilor cardiovasculare?
Dupa cresterea alarmanta a numarului de boli cardiovasculare la inceputul secolului XX, doctorii au incercat sa descopere cauza. S-a observat ca problemele cardiovasculare sunt asociate in multe cazuri cu leziunele arteriale. La autopsii s-a gasit un numar mare de particule LDL in portiunile cu leziuni si astfel oamenii de stiinta au concluzionat ca LDL-ul este vinovat de producerea leziunilor. Ce au uitat acestia este ca rolul LDL-ului este acela de a proteja si eventual repara peretele celular. Deci este normal ca in zona unei leziuni sa se gaseasca colesterol.

In momentul in care apare o inflamatie, colesterolul este transportat de particulele LDL catre zona cu pricina si actioneaza ca un pansament pentru a acoperi temporar leziunea. Daca/Cand inflamatia dispare, bandajul este „dezlipit” si tesutul poate fi reparat. Daca insa inflamatia continua pentru o perioada mare de timp (inflamatie sistemica), colesterolul este oxidat pana la punctul in care ocupa prea mult spatiu in interiorul arterelor si incetineste fluxul sanguin. De la presiune se poate rupe si forma un blocaj. Este evident in acest caz ca nu colesterolul per se este vinovat, ci starea de inflamatie continua. Colesterolul doar isi face treaba!

Colesterolul oxideaza in prezenta oxigenului. Oxidarea are loc in special asupra particulelor polinesaturate din LDL, pentru ca grasimile saturate, prin structura lor chimica sunt rezistente la oxidare. Grasimile polinesaturate sunt cele mai susceptibile la oxidare. Acidul linoleic (omega-6 ce se gaseste in principal in uleiurile de larg consum – floarea soarelui, soia, in, rapita etc. dar si in alune, seminte, carne de la animale crescuta inchise, fara miscare si hranite cu mancare de proasta calitate) este principalul acid polinesaturat in LDL. LDL-ul pleaca de la ficat incarcat cu antioxidanti: vitamina E si coenzima Q10 care au rolul de a ii preveni oxidarea. Dar cu cat acesta ramane mai mult in organism cu atat efectele antioxidante scad. Daca ramane blocat in artere – in cazul inflatiilor sistemice, nivelul oxidarii creste. Acest colesterol oxidat (oxLDL) s-a dovedit a fi un marker mai important pentru determinarea riscurilor de boli cardiovasculare decat metodele traditionale. In momentul in care LDL-ul oxideaza, devine pro-inflamator, imunogenic, poate distruge peretele arterelor si poate transforma macrofagii (celule imunitare) in celule spumoase, un constituent major in plagile arteriale.

Ce trebuie stiut este ca mancarea bogata in zaharuri si omega-6 duce la formarea particulelor mici LDL si nu grasimea saturata mult blamata de doctori. In majoritatea cazurilor o valoare mai mare decat valoarea maxima acceptata de specialisti nu reprezinta nimic periculos daca aveti HDL-ul mare si un nr mic de particule LDL mici. S-a demonstrat in repetate randuri ca o dieta saraca in grasimi saturate scade doar formal LDL-ul, nu prin scaderea numarului de particule ci prin transformarea particulelor mari (inofensive) in particule mici. (LDL-ul nu se masoara direct in testele standard de colesterol ci este aproximat volumetric, despre asta in alta postare). Folosirea grasimilor saturate in dieta (in special acidul myristic si acidul palmitic) este asociata cu cresterea numarului de particule mari si scaderea particulelor mici. Dietele sarace in grasimi saturate si omega-3 scad semnificativ si numarul particulelor mari HDL.

Medicamente anti-colesterol
Urmand concluzia (gresita) ca numarul particulelor de colesterol este vinovat pentru blocajele arteriale, companiile farmaceutice au incercat sa produca medicamente care sa limiteze valorile acestora.

Primele pastile aparute opreau absorbtia grasimilor in tractul digestiv. Rezultatele au fost minuscule si deranjul asupra sistemului digestiv a fost asa de mare incat acestea nu au fost folosite o perioada indelungata

Apoi au fost introduse statinele! Statinele inhiba producerea naturala a colesterolului la nivelul ficatului. In prima instanta, efectele secundare ale statinelor nu au fost evidente si acestea pareau ca functioneaza: nivelul colesterolului era redus asa ca au fost eliberate pe piata. Sunt cele mai profitabile pastile ale momentului, sunt prescrise cu mare usurinta oamenilor din ce in ce mai tineri, chiar si copiilor de 8-9 ani!

Dar ce se intampla cu dorinta naturala a corpului de a produce colesterol? Ce se intampla cu partile corpului care au nevoie de colesterol? Ce se intampla cu mecanismul de feedback al ficatului? Fiind un mechanism de autoreglare, organismul va incerca sa produca colesterol daca nu are suficient (suficient dupa standardele organismului nu dupa presupusele standarde). Corpul intra intr-o stare de alarma, hormonii corticoizi incearca sa redistribuie colesterolul existent si acesta este rationalizat cu atentie intre partile din organism care il necesita. Totusi, organismul nu are suficient colesterol: ii este imposibil sa acopere nevoile pentru sistemele reparatorii, pentru producerea serotoninei, pentru producerea si folosirea vitaminei D, pentru producerea si regularizarea hormonilor, a nivelului zaharului din organism, pentru tinerea in frau a inflamatiilor etc. Nimic nu mai functioneaza cum ar trebui, organismul este stresat si apar multiple efecte secundare. Efectele secundare ale statinelor nu sunt de neglijat: dureri musculare, arsuri puternice, disfunctii grave ale ficatului sau ale rinichilor, probleme cognitive, slabiciune generala, amnezie, confuzii si ameteli.
Statinele:

–       Nu reduc riscul de moarte in 95% din populatie (barbati sanatosi fara istorie de boli cardiovasculare, femei de toate varstele si batrani)
–       Reduc mortalitatea in randul barbatilor tineri sau de varsta medie cu probleme ale inimii dar beneficiile sunt foarte mici si vin insotite de efecte secundare importante.
–       Aspirina functioneaza similar si e de 20 de ori mai ieftina!

Studiile nu arata ca reducerea colesterolului duce la o scadere a mortilor cauzate de problemele cardiovasculare. De altfel, jumatate dintre cei care sufera un atac de cord pentru prima data au colesterolul in limite definite drept normale. Colesterolul nu este problema, ci inflamatiile din corp. Inflamatia este factorul numarul unul in problemele inimii. Este un fapt acceptat si recunoscut international dar cumva nu primeste atentia si nici preventia cuvenita. Daca aveti probleme cu colesterolul, de cate ori v-au fost verificati biomarkerii pentru inflamatii? Cel mai probabil niciodata. LDL-ul creste nu proportional cu cantitatea de grasime saturata ci cu nivelul de inflamatie cauzata de carbohidrati si grasimi trans-saturate si polinesaturate, proportional cu nivelul de oxidare. De altfel, LDL-ul nu este o amenintare adevarata decat cand este oxidat de radicalii liberi. In principal de grasimi transsaturate, adaugate la multitudinea de produse procesate din supermarketuri (si care nu exista in hrana “adevarata”). Radicalii liberi sunt contracarati de antioxidantii din legume, fructe, ulei de masline etc.

Un nivel foarte ridicat de colesterol (HDL scazut si LDL crescut) trebuie sa ridice un semnal de alarma. Numarul indica ca exista o problema, dar mai importante decat numarul sunt simptomele. Profilul colesterolic poate fi influentat de alte conditii cum ar fi hipertiroidismul, diabetul netratat sau prediabetul, sarcina, lactatia, stresul, conditia ficatului, probleme ale inimii (simptome). Se recomanda si alte analize (cum ar fi proteina C-reactiva sau interleukina-18, markere ideale pentru a afla nivelul inflamatiei in corp) inainte de a lua o decizie fortata asupra a ceea ce inseamna un colesterol marit.

Aproape toate problemele inimii (studiile arata ca peste 90%) pot fi prevenite prin modificari ale dietei si stilului de viata. 

Cum ne mentinem sanatatea

Dupa cum a devenit probabil evident din discutia de mai sus, trebuie sa tinem sub control nivelul inflamatiilor din corp. O dieta anti-inflamatorie si putin sport sunt ideale pentru mentinerea sanatatii arterelor si prevenirea blocajelor: legume multe si variate, carne din surse sigure, fructe, grasimi sanatoase, suficienti acizi grasi omega-3 (din ulei de peste dar si mai bine direct din peste). Omega-3-ul este foarte important, el ajuta la prevenirea blocajelor prin subtierea sangelui, scade trigliceridele si creste HDL-ul.

De asemeni, mai importanta decat scaderea LDL-ului este cresterea HDL-ului si scaderea numarului de trigliceride. Prin scaderea LDL-ului la un nivel prea mic, creste vulnerabilitatea organismului si cresc sansele de cancer colorectal. La oamenii cu colesterol scazut, depresia este o obisnuinta. De asemeni, s-a observat o corelatie intre aparitia bolilor mentale si valori scazute ale colesterolului.

·         Exista o categorie de oameni care au in mod ereditar hipercolesterolemie, o conditie metabolica care nu permite producerea/metabolizarea colesterolului in cantitati suficiente (sau deloc). Aceasta conditie are efecte serioase asupra organismului. Ea afecteaza aproximativ 0.2% din populatia US (pentru alte tari nu am gasit numere precise). Este important sa cunoastem daca suferim de hipercolesterolemie ereditara, este o boala care ne va insoti pe tot parcursul vietii si va avea metode diferite de tratament. Copii de asemeni vor avea 50% sanse sa ne mosteaneasca daca avem confirmata boala.

http://www.jci.org/articles/view/16391

http://www.bmj.com/content/327/7426/1264?variant=full-text

http://www.sciencemag.org/content/288/5471/1647

O’Riordan M. CASHMERE: no IMT effect with atorvastatin over 12 months http://www.medscape.com/viewarticle/577309

GISSI-HF Investigators, Tavazzi L, Maggioni AP, Marchioli R, et al. Effect of rosuvastatin in patients with chronic heart failure (the GISSI-HF trial): a randomized, double-blind, placebo-controlled trial. Lancet 2008;372:1231-9

Fernandez ML. Dietary cholesterol provided by eggs and plasma lipoproteins in healthy populations. Curr Opin Clin Nutr Metab Care. 2006;9:8-12.

Posted in: Colesterol